"Daca as stii cum, ti-as recladi trupul topit de dorul meu …Cu maini mici si neobosite, te-as recladi din lut in fiecare amurg, in fiecare noapte, sub lumina palida a stelelor ce poarta in sclipirea lor tainica destinele noastre fragile, inventate de un demiurg cu o imaginatie bogate; destine pe care noi, eu si tu si toti ceilalti, zadarnic, le punem, adeseori, sub semnul intrebarii.
In palmele tale as scrie secretul atingerii usoare a vantului ce mangaie in trecerea sa florile stropite in culori vii abia nascute din rasaritul unei dimineti perfecte….Gurii i-as darui cantecul pasarilor cutezatoare care poarta sub aripile lor moi, bucuria cerului azuriu…As presara pe trupul tau parfumul si caldura primei zile de primavara cand ai stiut ca te-ai indragostit de Ea.
As lasa prizonier in okii tai sufletul unui inger curat si bland pt ca, asa, stiu ca vei fi un om bun si nu vei rani pe cei ce vin in fata ta . As mai impleti in frumusetea lor, lumina bumbilor de soare prinsi in capcana bobocilor reci de roua, uitati de amintirea noptii visatoare printre firele crude de iarba ce odihnesc tacute sub fereastra ta…
Dupa cum vezi am cate un dar pentru fiecare parte a trupului …Cu exceptia uneia singure ! Nu stiu inca ce sa-i daruiesc sufletului tau! ….Poate un suflet care sa-i fie mereu aproape si sa-l cladeasca iar si iar cu un simplu sarut sau doar o privire ce tainuieste sub pleope tematoare , adancul linistit si cald al marii pe a carei suprafata lucioasa cad de-a valma picuri mari si repezi de ploaie… Ma intreb daca i-ar fi de ajuns acest mic, ultim dar………" G
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu